Anul acesta, la începutul lunii aprilie, Guvernul Orban a decis recunoașterea Asociației Casa Majestății Sale ca fiind de utilitate publică. ”Conform Statului, Asociația Casa Majestății Sale, înființată în anul 2009, are ca obiect de activitate buna desfășurare a activităților publice și private ale Casei Regale a României, în scopul promovării identității, statalității și demnității naționale a României, a valorilor, principiilor și tradițiilor Coroanei Române și al respectării Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern.
Potrivit acestuia, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, organizația a dovedit că deține un patrimoniu, logistică, membri și personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus, face dovada existenței unor contracte de colaborare și parteneriate cu instituții publice sau asociații ori fundații din țară, și face dovada obținerii unor rezultate semnificative în ceea ce privește scopul propus, relatează profit.ro.
Palatul Elisabeta, dat în folosință gratuită Casei Regale a României pentru 49 de ani
Acum, la mai puțin de o lună de la această decizie, Guvernul a pregătit o nouă hotărâre prin care să aprobe atribuirea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, a Palatului Elisabeta către Asociația Casa Majestăţii Sale, în vederea stabilirii ca sediu al acesteia.
Titularul dreptului de folosință gratuită, respectiv Asociația Casa Regală, își va asuma cheltuielile curente specifice prin analogie chiriașului, respectiv utilitățile și reparațiile curente, urmând ca reparațiile capitale să revină în sarcina proprietarului bunului, care este statul român, prin Regia Autonomă „Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS). ”Pentru păstrarea arhitecturii care a consacrat imobilul, prin importanța istorică a construcției, este dezirabil ca imobilul să fie folosit în continuare în interesul general al statului român pentru desfășurarea activităților de reprezentare și protocol la cel mai înalt nivel, pentru a fi folosit pentru evenimente organizate la cele mai înalte standarde pentru diferite personalități de rang oficial și diplomatic”, susține Guvernul necesitatea acestei atribuiri.
De asemenea, Executivul mai arată că imobilul este asociat indisolubil Familiei Regale a României și istoriei României, acesta găzduind anual numeroase evenimente de natură diplomatică, socială, economică și culturală, devenind un centru pentru inițiative în folosul național. ”Darea în folosință gratuită a imobilului Palat Elisabeta către Asociația Casa Majestăţii Sale are în vedere continuarea și în viitor a numeroaselor proiecte, evenimente și activități publice, naționale și internaționale, în folosul țării noastre, alături de parteneri publici și privați, aceasta fiind și destinația propusă a imobilului, de sediu al asociației”, subliniază Guvernul.
De ce este important Palatul Elisabeta
Principesa Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria, și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, o reședință a cărei realizare a fost încredințată unui arhitect în vârstă de numai 24 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1935 și a fost încheiată în anul 1937.
În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat și distrus Casa Nouă, reședința suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal (pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului). În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuința secretă din satul Dobrița (județul Gorj), Regele Mihai și Regina-mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii, care a avut generozitatea de a le pune la dispoziție integral reședința ei bucureșteană. Suveranul și mama sa au rămas aici până în dimineața zilei de 31 decembrie 1947.
În ziua de 30 decembrie, la ora 15, Regele Mihai a fost forțat să-și semneze abdicarea, într-un salon de la etaj. După vizita lui Petru Groza și a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele și mama sa au decis să rămână la palat în acea seară, au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viața angajaților putea fi în pericol, apoi au luat cina și, a doua zi dimineață, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan. Niciunul dintre ei nu știa atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta. Regele Mihai și Regina-mamă, aflați în Trenul Regal, au părăsit țara pe la Jimbolia, în noaptea dinspre 3 spre 4 ianuarie 1948, după ce Majestatea Sa semnase forțat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodată. Despre acest moment, regele avea să spună mai târziu: “Am plecat cu moartea în suflet.”
În timpul regimului comunist, din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ținut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puțini oaspeți oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comuniști își amintea de cazarea în dormitoarele oficiale a Regelui Juan Carlos I și a Reginei Sofia ai Spaniei, precum și a lui Eric Höneker, liderul comunist german.
Din primăvara anului 1997 până în primăvara anului 2001, Familia Regală a stat de mai multe ori la Palatul Elisabeta, plătindu-și camera, pe noapte, ca la orice hotel din țară.
În ziua de 18 mai 2001, Regele Mihai și pe Regina Ana veneau, de data aceasta, înapoi acasă la Palatul Elisabeta.
Începând cu anul 2001 și până în 2017, imobilul ”Palat Elisabeta” situat în Bd. Kiseleff nr. 28B, sector 1, București, a fost pus la dispoziția Majestății Sale Regelui Mihai I, în calitatea sa de fost șef al statului, în conformitate cu Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.
La Palatul Elisabeta au avut loc în fiecare an sute de evenimente publice, reunind mii de oameni, români și străini, în vederea consolidării țării și a renumelui ei. Aici și-au găsit loc toate generațiile de români, de la copii de școală primară până la veteranii de război. Aici au venit români din orașele și comunele țării, din Basarabia, din țările învecinate și din cele îndepărtate. În afară de câteva camere cu destinație strict personală, cea mai mare parte a palatului a fost și este folosită pentru evenimente publice, la fel ca și grădina.
În ultimii 18 ani, șefi de stat republicani și capete încoronate au trecut pragul Palatului Elisabeta, invitați de Regele Mihai I și, mai apoi, de Majestatea Sa Margareta: Regele Juan Carlos I și Regina Sofia ai Spaniei, Marele Duce Henri și Marea Ducesă de Luxemburg, Președintele Cehiei Milos Zeman, Președintele Vytautas Landsbergis al Lituaniei (1990-1992), Președintele Lech Walesa al Poloniei (1990-1995), Președintele Ucrainei Victor Yuscenko (2005-2010), Președintele Letoniei Vladis Zatlers (2007-2011), Președintele Sali Berisha al Albaniei (1992-1997), Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei (în anul 2009, ca principi moștenitori), mai mulți membri ai Familiei Regale iordaniene, Principele de Wales, Principele Edward al Marii Britanii și Contesa de Wessex, șefii Caselor Imperiale și Regale ale Bulgariei, Albaniei, Greciei, Muntenegrului, Rusiei, Austriei, Portugaliei, Germaniei, mai mulți membri ai Familiei Regale a Belgiei, președintele Parlamentului Filipinelor, președintele Parlamentului Republicii Moldova, membri ai Guvernului Cehiei, prima doamnă a Cehiei Livia Klausova (2003-2013), prima doamnă a Senegalului Viviane Wade (2000-2012).
Palatul se află în proprietatea statului și este administrat de RA-APPS.
Discussion about this post