Pe 21 august 1945 Regele Mihai I a luat o decizie fără precedent – cere demisia premierului Petru Groza, iar refuzul acestuia vine la pachet cu o grevă regală. Este demersal suveranului pentru a obţine ajutorul Occidentului, o mişcare fără succes, însă, deoarece România rămâne în grija sovieticilor.
Se împlinesc 75 de ani de când Regele Mihai I schimbă cursul istoriei.
Pentru prima dată în istoria regalităţii din România, Regele Mihai I refuză să mai promulge actele normative emise de Guvern, după ce premierul de atunci, Petru Groza, refuză să demisioneze. Un premier pe care regele a fost nevoit să îl numească în funcţie.
A fost demersul suveranului pentru a obţine ajutorul Occidentului într-un moment-cheie. Dar Londra şi Washington-ul au preferat să îşi ţină cuvântul faţă de Stalin.
Astfel, Europa de Est este lăsată în grija sovieticilor. Evenimentul are loc la un an după ce România părăsise alianţa cu Hitler.
„A fost însă un act de forţă al regelui Mihai I, un act de forţă care însă până la urmă nu a reuşit. Este un fapt cu totu şi cu totu ieşit din comun, tot astfel cum ieşit din comun fusese şi refuzul premierului de demisie. Nu ştia atunci, exceptându-i pe cei din vârful vârfurilor, despre înţelegerile secrete care avuseseră loc între aliaţi. Se subînţelegea că România rămâne în sfera de influenţă sovietică. Regele Mihai a fost nevoit să admită Guvernul condus de doctor Petru Groza, considerat un tovarăş de drum de către comunişti şi faptul că l-a acceptat s-a făcut printr-o presiune. Era condiţionată acceptarea lui cu alipirea, revenirea Transilvaniei la România”, a spus Lavinia Betea, istoric.
Discussion about this post