Datele raportului „COVID-19 și Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele inițiale de combatere a crizei” arată că țările din această regiune (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovenia) prezintă mai multe avantaje în fața crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea țărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunțării stării de urgență. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile și persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane. Din perspectiva asistenței medicale, majoritatea țărilor din ESE au acționat decisiv și rapid la debutul pandemiei, impunând măsuri stricte de stopare a evoluției. Ratele de infecție în toată regiunea erau cu mult sub nivelurile globale în momentul în care țările de pe glob au început să își redeschidă economiile. Rămâne de văzut dacă aceste câștiguri inițiale vor deveni irelevante, date fiind noile creșteri ale cazurilor din mai multe țări din ESE.
Deși având atuurile sale, la începutul crizei, regiunea era predispusă și la anumite riscuri. Majoritatea țărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoare pe care, în scopul prezentului raport, le-am numit „sectoare în pierdere” – acestea sunt industriile care se așteaptă să suporte urmările crizei economice provocată de COVID-19. Există, desigur, și sectoare care vor ieși „învingătoare” din această criză, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mică din valoarea adăugată brută (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferența și a contrabalansa efectele negative într-un mod semnificativ. Această disproporție între sectoarele în pierdere și cele învingătoare face ca regiunea ESE să fie, în special, susceptibilă la riscuri sectoriale iar unele economii se confruntă în mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a forței de muncă, precum și cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 țări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.
Iată situația din fiecare țară:
România
Piața forței de muncă din România este una dintre cele mai bine poziționate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a șomajului înainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare al forței de muncă, impactul pandemiei va fi cu atât mai greu de acoperit în cifrele legate de șomaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, România este printre acele țări care nu vor fi capabile să-și redreseze total nivelul PIB-ului în 2021.
Albania
Datorită sectorului său agricol puternic, Albania are cea mai performantă economie dintre cele 11 analizate în raport în ceea ce privește oportunitățile de atenuare a impactului crizei economice indusă de pandemie. Dezavantajul este pachetul de măsuri anunțat de guvern pentru criză, care reprezentă doar 2,8% din PIB – una dintre cele mai mici rate din întreaga regiune a ESE.
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina s-a numărat printre țările cu performanțe medii în ceea ce privește măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. În ceea ce privește activitatea economică, economia bosniacă prezintă un risc mediu de a nu-și putea aduce PIB-ul în 2021 la nivelurile pre-pandemice. Un fapt interesant este că în lunile de izolare și carantină a fost țara cu a doua cea mai mică scădere a producției industriale.
Bulgaria
Bulgaria se numără printre țările din sud-estul Europei care prezintă un risc mediu de redresare a PIB-ului în 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019. Unul dintre factorii agravanți în această direcție este dependența acestei țări de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi și PIB în 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea evoluției pandemiei, incertitudinea canalelor de distribuție și posibilitatea unei încetări bruște a comerțului reprezintă un risc extrem pentru economie. Valoarea măsurilor fiscale și monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care poziționează țara pe locul al treilea din regiune, după Slovenia și Serbia. Este important de menționat că unele dintre aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar și nu stimularea directă a economiei.
Croația
Croația s-a numărat în topul performerilor privind măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19 și s-a lăudat cu cea mai mică rată de infectare din cadrul ESE la jumătatea lunii iunie, poziționându-se într-o lumină favorabilă chiar și după ultimele câteva săptămâni, când numărul de cazuri a început să crească din nou în toată regiunea. Deși este printre puținele țări de la care se așteaptă să nu-și poată aduce, în următorul an, PIB-ul la niveluri dinaintea pandemiei, totuși piața muncii ar trebui, în mare măsură, să poată să revină la nivelurile pre-pandemice în 2021, cu o rată a șomajului preconizată de 8%.
Kosovo
Kosovo s-a numărat printre țările cu performanțe medii în ceea ce privește măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. Pachetul inițial de măsuri economice anunțat de guvern a rămas în urma majorității țărilor din regiunea ESE, cu un procent de 2,8% din cel mai recent PIB anual al țării. Mai mult, țara este printre puținele de la care se așteaptă revenirea PIB-ul în 2021 la nivelul său din 2019.
Moldova
Moldova este una dintre cele două țări din ESE (împreună cu Albania), care se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește oportunitățile de atenuare a impactului crizei economice cauzată de pandemie, datorită sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabilă țără din ESE în ceea ce priveste riscul de expunere măsurat prin cota consumului privat și formarea brută de capital în economie.
Muntenegru
Analiza arată că Muntenegru este așteptată să fie una dintre țările din ESE cele mai afectate de recesiunea cauzată de COVID-19, atât din punctul de vedere al puterii, cât și al duratei și este puțin probabil ca, în 2021, să își readucă PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. În plus, pachetul inițial de stimulare fiscală este scăzut în comparație cu valorile de referință regionale și europene, iar lipsa reducerii dobânzilor ar putea de asemenea să împiedice recuperarea rapidă a investițiilor și a consumului. Cu toate acestea, reacția guvernului la criză este pozitivă în domeniile politicii monetare, măsurilor specifice sectorului, sprijinului IMM-urilor și protecției gradului de ocupare a forței de muncă.
Macedonia de nord
Macedonia de Nord este cel mai slab performer din regiunea ESE din punctul de vedere al măsurilor impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. Rata sa de infectare a fost peste media globală chiar și la jumătatea lunii iunie, înainte de apariția unor noi vârfuri în numărul de cazuri în toată regiunea. Țara are o expunere medie la pierderile preconizate din cauza pandemiei COVID-19 în cele mai vulnerabile sectoare.
Serbia
Cu toate că Serbia ar trebui să-și readucă, în 2021, PIB-ul la nivelul dinaintea pandemiei, țara prezintă un risc ridicat pentru pierderi în sectoarele cele mai vulnerabile la pandemia COVID-19. În plus, dat fiind că aceste sectoare generează mai mult de jumătate din totalul impozitelor plătite în țară, Serbia este una dintre cele mai expuse trei țări la scăderea veniturilor din impozite.
Slovenia
Pachetul economic inițial al Sloveniei ca răspuns la criză reprezintă 13,4% din PIB, clasându-se pe primul loc în regiunea ESE. Guvernul speră că aceste măsuri vor reuși să diminueze impactul crizei, deoarece estimările inițiale au pus țara printre cele care nu își vor readuce în 2021 PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, Slovenia este țara cea mai puțin expusă la șocurile din PIB provenite din consumul privat și cheltuielile brute de capital. Aceste două componente au constituit doar 52% din PIB în 2019, ceea ce a oferit țării suficientă libertate de mișcare și acțiune în fața pandemiei.
Discussion about this post