Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, critică dur planul elaborat de oficialii din învăţământ cu privire la școala online. “Suntem în fața unei situații-limită și riscăm să confundăm excepția cu regula”, a spus academicianul, la Observator.
Ministerul Educaţiei a elaborat scenarii prin care lasă deciziile în mână autorităţilor locale cu privire la modul de organizare a cursurilor. Autorităţile din sănătate recomandă ca elevii din clasele terminale şi din ciclul primar să meargă zilnic la şcoală, în timp ce studiul celorlalţi să fie 50% acasă, 50% online.
“Eu am spus că școala online, în acest moment, este o alternativă necesară, dar ar fi o mare eroare să o generalizăm pentru că suntem în fața unei situații-limită și riscăm să confundăm excepția cu regula. Autoritățile ar trebui să spună clar și precis că normalitatea este școala față în față și nu școala online. Dacă nu scoatem în evidență acest aspect temporar riscăm să dăm impresia că această criză se va prelungi la nesfârșit. […] Nu ne putem juca cu generalizările. Un învățător face mai mult decât 10 laptopuri”, a fost de părere academicianul Aurel Pop.
Începerea şcolii a iscat uriaşe controverse
Sunt mulţi elevi care nu au reuşit să participe la cursurile online şi nu pentru că nu ar fi vrut, ci pentru că nu au avut posbilităţi. Părinţii au rămas fără loc de muncă, iar pandemia a pus şi mai multă presiune pe veniturile care oricum nu acopereau toate necesităţile. Iar, pe lângă faptul că încă există un procent considerabil de sate care nu au acces la internet sunt şi mai multe gospodării care, chiar dacă ar putea să se conecteze, nu ar avea la ce. Toate aceste statistici sunt rezultatul unui studiu World Vision România. Iar cercetarea a readus la lumină un adevăr trist – pe măsură ce vulnerabilitatea unei familii creşte, nivelul de bunăstare al copilului scade considerabil.
În primul rând ne uităm la cum au fost afectaţi părinţii în această perioadă, căci de aici porneşte totul. Mai bine de şase din zece părinţi din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemiei, iar aproape jumătate au fost nevoiţi să diminueze cheltuielile, motiv pentru care nu au mai reușit să asigure alimente și bunuri de strictă necesitate.
Toate acestea s-au reflectat asupra bunăstării şi educaţiei copiiilor. Aproape jumătate dintre elevii de la sate nu au avut cum să participe la şcoala online şi doar 20% dintre elevi au reuşit să urmărească Teleşcoala. Şi asta pentru că peste jumătate dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare copil din familie, iar 8 procente spun că nu deţin nici măcar un dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă.
Şi nu doar acasă e problema. Una din patru şcoli de la ţară nu are conexiune la internet, iar 9 din 10 nu au un laptopuri, calculatoare sau tablete pentru educaţia digitală. Consecinţele ar putea fi astfel dintre cele mai grave. Directorii de şcoli sunt de părere că materia va trebui reluată şi că există un risc crescut de analfabetism.
Discussion about this post