La trei luni de la declanșarea pandemiei de SARS-Cov2, doctorul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, face un bilanț al acestei perioade de pandemie, dar înainte precizează faptul că virusul nu a dispărut și că „este nevoie de responsabilitate individuală în perioada următoare pentru ca pandemia să continue curba descendentă și să rămână controlabilă!”
Doctorul Musta a vindecat, împreună cu echipa de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, sute de pacienți de Covid-19. La trei luni de la declanșarea pandemiei, doctorul Musta transmite că bolile pe care deja le avem, necontrolate, „ne pot aduce mai multe necazuri decât am avut până acum cu noul coronavirus”.
În lume sunt peste 6 milioane de cazuri de Covid-19 confirmate și aproape 370.000 persoane decedate. În Timiș sunt 506 cazuri confirmate de Covid-19, iar 53 de persoane au decedat. La Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara, din 22 martie pana in 21 mai au fost 497 de pacienți. În săptămâna 15-21 mai s-au mai internat 8 cazuri, iar din 21 în 28 mai alte 5 cazuri. La finalul săptămânii care tocmai s-a încheiat mai erau 18 cazuri internate cu Covid-19 si niciunul la Terapie Intensivă.
În Europa, 97% din totalul deceselor au fost persoane care au avut cel puțin o boală asociată, transmite doctorul Musta, care citează surse oficiale, 65% au prezentat boli cardiovasculare (cea mai prezentă afecțiune asociată), iar 94% au fost persoane peste 60 de ani. „Ca să fiu mai concret, statistica în clinica noastră din Timișoara arată că toți cei care au decedat au avut cel puțin o boală asociată, cel mai frecvent fiind o boală cardiovasculară, apoi diabet și obezitate”, transmite doctorul Musta din Timișoara. Musta precizează că, în România, vârsta medie de deces a fost mai mică decât cea din țările vestice, ceea ce arată că populația României suferă de boli cronice la vârste nu așa de înaintate ca în țările vestice.
„Această situație de la noi se datorează mai multor factori, eu menționez aici în primul rând lipsa programelor reale personalizate de prevenție a apariției acestor boli, precum și educația pentru sănătate deficitară. Ce înseamnă educație pentru sănătate? În mare, toată lumea știe, dar puțini aplică: alimentație sănătoasă și rațională, sport, mișcare, controlul stresului, igiena personală, dar și prevenția bolilor prin vaccinare și prin monitorizarea constantă a factorilor de risc personali. (…) Un alt aspect important pentru sănătatea noastră în perioada următoare, care se leagă de monitorizarea continuă, de care spuneam mai sus a bolilor pe care deja știm că le avem, este acela de a reveni să facem controalele sau la investigațiile pe care poate le-am amânat în aceste 3 luni. Altfel, bolile pe care deja le avem, necontrolate, ne pot aduce mai multe necazuri decât am avut până acum cu noul coronavirus. Va trebui să găsim în continuare echilibrul între tratarea la timp a oricăror probleme de sănătate pe care le avem și protejarea în continuare (cel puțin până la apariția unui vaccin sigur și eficient) de posibila infecție cu SARS-CoV-2, care nu va dispărea curând. Dar, cea mai bună soluție este prevenția, așa că vă recomand să acționați cu responsabilitate în acest sens”, transmite Musta.
Discussion about this post