”În activitatea noastră de monitorizare am solicitat mai multe informații și documente și am solicitat ca pacienții să fie informați cu privire la desfășurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar și cu privire la posibilitatea de a accesa și completa online un chestionar întocmit de instituția noastră”, precizează Renate Weber.
Ea amintește că, în februarie 2020, chiar Subcomitetul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii a menționat că ”orice loc în care o persoană este ținută în carantină și pe care nu este liberă să-l părăsească, este loc de detenție, conform articolului 4 din Protocolul Opțional.
”În actualul context, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorități. Mai mult, în aceste spitale sunt internați atât pacienți simptomatici, dar și asimptomatici și suspecți de Covid, aceștia neavând posibilitatea refuzului internării”, mai susține Renate Weber.
Ea mai precizează că Avocatul Poporului își exercită atribuțiile privind prevenirea torturii și a tratamentelor rele sau degradante inclusiv în locurile care fac parte din sistemul de sănătate sau din sistemul de asistență socială.
Spitalele din linia întâi, dar și mai multe unități medicale de suport au primit o notificare din partea Avocatului Poporului prin care sunt informate că sunt monitorizate „prin mandatul de mecanism național de prevenție a torturii”. Unităților medicale vizate li se cere să trimită documente privind numărul de pacienți, datele fiecăruia dintre ei și modul în care au fost tratați.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat la Digi 24 că „se va informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum”.
Nu este prima dată când actualul Avocat al Poporului, doamna Renate Weber, intervine în activitatea altor instituții, forțând legile care îi permit acest lucru sau nemulțumind pe cei pe care ar trebui să-i apere.
După ce la începutul lunii martie a cerut ca guvernul să solicite președintelui Klaus Iohannis declararea stării de urgență, apoi s-a văzut nevoită să monitorizeze încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești prin ordonanțele militare ale guvernului Orban.