Raportul dat publicității recent de Organizația Mondială a Sănătății (WHO) a analizat comportamentul sanitar al adolescenților din țările europene. În această cercetare internațională a colaborat și Institutul de Psihologie al Universității ELTE din Budapesta. Potrivit studiului, în Ungaria a crescut numărul adolescenților care vorbesc despre problemele lor de sănătate mentală, în comparație cu datele unui studiu similar realizat cu patru ani în urmă.
Colaboratorul principal al institutului, Ágnes Németh, a precizat că este vorba despre un fenomen care este influențat de mai mulți factori și de aceea este greu de stabilit de ce simt tinerii că au probleme mentale, psihologice. Prin sănătate mentală se înțelege, de exemplu, și starea generală a tinerilor, respectiv cum apreciază ei starea lor de sănătate, dacă sunt mulțumiți de bunăstarea lor și dacă prezintă unele simptome fizice și psihice (oboseală, insomnii, iritații și nervozitate) în zilele cotidiene.
Toate aceste aspecte sunt în strânsă legătură cu modul de raportare al adolescenților față de școală, a explicat Ágnes Németh, care a adăugat că și raportul WHO a analizat comportamentul adolescenților față de școală, adică dacă le place să meargă la școală sau, dimpotrivă, consideră că sarcinile școlare sunt o povară. Potrivit răspunsurilor date la aceste întrebări, situația se deteriorează tot mai mult pretutindeni în Europa.
Cu toate că studiul a fost realizat cu mult înaintea izbucnirii epidemiei de coronavirus, încă din anul 2018, asfel că despre perioada COVID-19 WHO nu dispune de date concrete, specialistul ungar crede că izolarea socială din ultimele săptămâni și luni poate să aibă un efect negativ și asupra tinerilor, și nu numai asupra categoriilor de persoane în vârstă. În general, datele sănătății mentale sau altfel spus indicele bunăstării personale nu s-au deteriorat în comparație cu cercetarea efectuată în urmă cu patru ani, însă este destul de mare (aproximativ 30%) procentul adolescenților (elevilor de școala generală și de liceu) care se confruntă cu perturbări de dispoziție, a mai precizat colaboratorul principal al Universității ELTE.
Ceea ce înseamnă că acești adolescenți reprezintă un factor de risc din punctul de vedere al formării depresiei, ca boală. Potrivit raportului, nu s-au modificat prea mult nici indicele privind mulțumirea față de viață, iar în ceea ce privește simptomele socio-somatice (dureri de cap, de spate, iritare, nervozitate sau oboseala de dimineața) se constată o oarecare deteriorare, fetele fiind cele mai vulnerabile. Ágnes Németh a mai subliniat că în Ungaria sunt analizate patru categorii de vârstă: 11, 13, 15 și 17 ani, iar dintre aceste categorii tendițele de deterioare a stării de sănătate se observă la categoria cea mai tânără.
Discussion about this post