Filmul premiat cu opt Oscaruri evocă o plantaţie de sclavi din Atlanta şi spune povestea de dragoste dintre Scarlett O’Hara şi Rhett Butler în contextul războiului civil american.
HBO Max şi compania mamă AT&T Inc au devenit îngrijorate de nedreptăţile şi tensiunile rasiale după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare, ucis în timp ce era arestat de un poliţist alb în Minneapolis.
„Filmul este un produs al vremurilor sale şi evocă prejudecăţi rasiale şi etnice care, din nefericire, sunt prezente şi astăzi în societatea americană” a spus HBO MAX într-o declaraţie de presă. ”Când se va întoarce filmul pe platformă, va conţine o discuţie despre contextul istoric şi o denunţare a ceea ce reprezintă, dar va fi arătat cum a fost creat original, pentru că, în caz contrar, ar însemna că acele prejudecăţi nu au existat niciodată” a mai spus HBO.
„Pe aripile vântului” a fost mereu criticat de o parte a societăţii americane pentru sclavii veseli pe care îi reprezintă şi pentru că a romanţat sclavia şi războiul civil. Culmea, Hattie McDaniel a devenit prima actriţă de culoare premiată cu Oscar pentru rolul lui Mammy, sclava de casă a familiei O’Hara care deţinea plantaţia Tara.
Şi reality show-ul Cops, care îi arată pe poliţiştii americani într-o lumină favorabilă, a fost anulat de Paramount Network. În SUA era difuzat din 1989, iniţial de Fox Network, şi a devenit un adevărat simbol al poliţiei americane. Prezenta diverse momente din vieţile poliţiştilor şi cum rezolvau ei cazuri de la violeţă domestică la furturi. Un alt reality show, pro-poliţie, ”Live PD” a fost scos din grilă de A&E Network.
Reacții online foarte virulente asupra deciziei HBO
De multe ori prostia devine mai înspăimântătoare ca ura manifestată sub orice formă: de clasă, de rasă, privind opinii politice etc.
Este și cazul acestui gest greu de înțeles al HBO de a scoate de la difuzare celebrul „Pe aripile vântului”.
Dacă nu este o strategie de marketing pentru a crește audiența canalului HBO MAX, cel unde putea fi vizionat filmul, atunci sigur mințile celor care au luat această decizie sunt profund întunecate de virusul numit ”corectitudine politică”.
Reacțiile în mediul online sunt din cele mai tăioase după această decizie.
”Clark Gable și Vivien Leigh să îngenuncheze și să-și ceară scuze pentru ce-au făcut!
Și-așa Clark Gable nu era nici măcar vegan. Cică în momentul celebrului sărut se gândea la o friptură în sânge.”, scrie Valentina Radu pe Facebook.
”Când o poveste de dragoste, o capodopera cu 8 premii Oscar e îndepărtată de pe programele tv pt ca in mintea bolnava a unora e ofensatoare, înseamnă ca trăim in plină cenzura și dictatura globală. Eu unul voi continua sa ma uit la acest film pana mor și voi avea cu siguranța grija sa îl arat și copiilor mei, pentru ca adevarata cultura nu poate fi stearsa doar pentru ca vor niște dementi efemeri.”, scrie un alt utilizator al platformei Facebook, Vlad Dumitrache.
” Senzaționala Lume Nouă guvernată de Noua Ordine Mondială scoate de la difuzare filmul „Pe aripile vântului” pentru că e rasist. Să ne pregătim să-i ascundem pe Shakespeare, Hugo şi mulți alții care i-ar putea deranja pe cei reduşi mintal”, transmite jurnalista Cristina Liberis.
”Cenzura ideologică avansează pe zi ce trece. Pretextul “luptei contra rasismului” (ce bine seamănă discursurile “politic corecte” de azi cu “lupta de clasă” a comuniștilor) impune aberații precum eliminarea filmului “Pe aripile vântului” de pe platforma HBO. Vor urma, cu siguranță, multe alte astfel de epurări. Puține cărți, puține opere de artă și puține filme, probabil dintre cele mai proaste, vor corespunde noii grile a poliției gândirii. Intrăm într-o distopie orwelliană în care trecutul poate fi siluit și modificat în fiecare zi, după bunul plac al stăpânilor ideologiei dominante. Ce naivi au fost cei care au crezut că 1989 a marcat moartea comunismului. Iată că balaurul căruia i-a fost retezat atunci un cap revine astăzi în forță. Cu toate astea, poate că vom mai rămâne câțiva, în mijlocul acestui evident naufragiu al lumii civilizate, care să le râdem în nas zbirilor cenzurii “politic corecte” și să le spunem, ca Rhett Butler: “Frankly, my dear, I don’t give a damn!”, scrie pe Facebook și istoricul Filip-Lucian Iorga.