Hotărârea Curţii Supreme a fost pronunţată într-un proces cu ONG-uri fondate de George Soros, dar este aplicabilă tuturor organizatiilor non-guvernamentale americane cu filiale în străinatate.
Aşadar, Curtea Supremă din SUA a decis că ONG-urile nu vor mai primi finanţare în străinatate de la bugetul american, în lipsa unui angajament că nu vor milita pentru susținerea prostituţiei şi a traficului de persoane.
Este vorba despre dosarul nr. 19-177 şi are ca părţi Agenția pentru Dezvoltare Internaţională şi Alianţa Internaţională pentru Societatea Deschisa (Alliance for Open Society International), aparţinând miliardarului George Soros.
Curtea Suprema din SUA a confirmat deciziile primelor două instanţe prin care a trecut cauza, menţinând interdicţia finanţării de la bugetul federal a ONG-urilor ale căror filiale din străinatate nu se angajeaza explicit să se ţină departe de susţinerea prostiţutiei şi a sclaviei.
Imortant: filiale din străinatate, nu organizaţiile-mamă (care activeaza pe teritoriul Statelor Unite). Asta pentru că există deja jurisprudenţa care le protejează: în 2013, Curtea Supremă a admis cererea aceleiaşi Reţele Soros de a primi în continuare finanţare de la bugetul federal, chiar şi în lipsa unui angajament de felul celor menţionate.
Cu acea ocazie, Reţeaua Soros s-a prevalat de Primul Amendament la Constituţia SUA, care prevede următoarele:
„Congresul nu va elabora nici o lege care să stabilească o religie sau să interzică practicarea liberă a unei religii sau să reducă libertatea cuvântului sau a presei, sau dreptul poporului la intrunire pasnică sau de a adresa Guvernului cereri privind repararea nedreptăţilor”.
În esență, de data aceasta, Curtea Suprema a Statelor Unite a argumentat că, deși pe teritoriul SUA ONG-urile (ale lui Soros si nu numai) beneficiază de libertatea cuvântului protejat de Primul Amendament, în afară granițelor SUA această protecție nu mai este valabilă, pentru simplul motiv că celelalte țări nu se organizează conform Constituției Statelor Unite.
Hotărârea a fost luată cu majoritatea voturilor judecătorilor conservatori
Hotărârea Curţii Supreme a fost pronunţată într-un proces cu ONG-uri fondate de George Soros, dar este aplicabilă tuturor organizatiilor non-guvernamentale americane cu filiale în străinatate.
Judecătorii au fost nominalizaţi de către preşedinţii republicani Donald Trump – primii doi enumerati –, George Bush junior – urmatorii doi – si, respectiv, George Bush senior – ultimul enumerat) Brett Kavanaugh (foto 2), Neil Gorsuch, John Roberts (preşedintele Curtii), Samuel Alito și Clarence Thomas.
Kavanaugh a citit hotărârea în sedinţa publică. Pe de altă parte, opinia separată a fost exprimata de catre judecatorii liberali Stephen Breyer, Ruth Bader Ginsburg si Sonia Sotomayor (nominalizati de catre presedintii democrati Bill Clinton – primi doi –, respectiv Barack Obama – a treia). Judecatoarea liberala Elena Kagan (nominalizata de Obama) nu a participat la dezbateri si nici la vot.
Redăm principalele fragmente din motivarea Curții Supreme a SUA:
„Reclamantii sunt organizatii neguvernamentale americane care primesc fonduri prin Legea Leadershipului pentru a lupta impotriva HIV / SIDA in strainatate. Reclamantii au sustinut mult timp ca nu doresc sa-si exprime acordul cu angajamentul american de a eradica prostitutia. Reclamantii considera o pozitie publica de neutralitate fata de prostitutie mai utila pentru activitatea lor sensibila in unele parti ale lumii si, de asemenea, pentru participarea lor deplina la eforturile globale de prevenire a HIV / SIDA.
Dupa adoptarea Legii Leadershipului, reclamantii au contestat cerinta privind politica (n.r. legata de prostitutie), sustinand ca aceasta a incalcat Primul Amendament. In 2013, aceasta Curte a fost de acord, ajungand la concluzia ca cerinta de politica nu respecta principiul libertatii de exprimarem conform caruia Guvernul ‘nu poate refuza un beneficiu pentru o persoana pe o baza care incalca libertatea sa de expresie, protejata constitutional’. (…) Prin urmare, cerinta de politica nu li se mai aplica organizatiilor americane care primesc fonduri prin Legea Leadershipului, ceea ce inseamna ca organizatiile americane pot obtine fonduri prin Legea Leadershipului, chiar daca nu au o politica opusa explicit prostitutiei si traficului de persoane.