Pro și contra muncii de acasă

Pandemia a obligat companiile să adopte soluția muncii de acasă, iar relaxarea condițiilor a adus în discuție o înrebare pertinentă: se vor reîntoarce angajații la munca de birou, chiar și în domeniile de activitate care permit munca de acasă?
Analizând opțiunile, tot mai mulți directori de companii au decis extinderea perioadei de muncă de acasă, chiar pe o perioadă nedeterminată. Jack Dorsey, CEO-ul Twitter și Square, a anunțat angajații celor două companii că pot lucra de acasă ”pentru totdeauna”, decizie la care a aderat și Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook. Acest val de decizii vine pe fondul preferințelor exprimate de angajații din SUA. Un sondaj realizat de Galup a indicat că doar 25% dintre angajați sunt dispuși să revină la birou după ridicarea restricțiilor, mulți fiind îngrijorați de posibilitatea de a contacta virusul. În plus, mai mult de jumătate și-au exprimat preferința pentru munca de acasă.
În acest context, un sondaj realizat de PwC arată că 64% dintre firmele la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranţă a angajaţilor pentru ca aceştia să poată reveni la locurile de muncă, iar 47% dintre companii intenţionează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru.
Productivitatea angajaților nu pare a fi o problemă. Un studiu a arătat că angajații ce lucrează de la distanță muncesc cu aproximativ 1,4 zile mai mult pe lună decât cei ce lucrează de la birou, ceea ce se transpune la nivel anual în 3 săptămâni suplimentare de muncă. Acest aspect a fost observat și la nivel național, unde aproximativ 23% din participanții unei analize realizate de Colliers International au declarat că sunt mai eficienți. În plus, anumite firme, mai ales din domeniul IT, au simțit o creștere a productivității, așa că sunt destui care își pun serios problema să-i lase pe angajați să lucreze de acasă și după ce se încheie criza sanitară.
„Munca de acasă le poate permite angajaților să minimizeze distragerile și să crească timpul alocat concentrării pe un proiect. Aceste aspecte pot fi justificate printr-o reducere a stresului resimțit de angajați ca urmare a scăderii timpului petrecut pe drum sau numărului mai mic de distrageri din timpul unei ședințe. Un alt aspect pozitiv este flexibilitatea oferită de munca de acasă, angajații având la dispoziție o mai bună gestionare a timpului. Astfel, companiile beneficiază de acest aspect, obținând proiecte finalizate mai rapid și cu mai puține greșeli”, explică Radu Puiu, Research Analyst în cadrul XTB România.
Timpul câștigat în urma eliminării navetei este utilizat pentru alte aspecte ale vieții. De exemplu, o parte din timpul recuperat a fost transferat către construirea unui stil de viață mai sănătos. Potrivit sondajului realizat de Airtasker, angajații de la distanță au petrecut două ore și 44 de minute săptămânal pentru exerciții fizice, marcând o creștere de 25 de minute față de angajații de la birou.
Totuși, munca de acasă nu este lipsită de dezavantaje. 29% dintre angajații ce lucrează de acasă au sugerat că întâmpină dificultăți în a găsi un echilibru între muncă și viața personală. În plus, 31% au afirmat că au avut nevoie de zile libere pentru a avea grijă de sănătatea mentală. În România, 75% dintre angajați simt în special lipsa interacțiunii fizice cu colegii pe parcursul unei zile de lucru, iar pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viața de la birou și cea personală.
„Se discută deja de reduceri ale spațiilor de birouri ca urmare a implementării măsurilor de distanțare socială. Astfel, cererea pentru clădirile de birouri și costurile de închiriere a acestora s-ar putea reduce. Pentru companii, decizia de a face tranziția de la munca la birou către lucrul de la distanță reprezintă o modalitate de reducere a costurilor. Pe lângă costurile cu chiria, asigurarea unui număr cât mai mare de facilități în vederea creării unui spațiu de lucru primitor pentru personal vine cu anumite costuri. De exemplu, pentru un angajat din Regiunea Golfului San Francisco, facilitățile pot reprezenta costuri suplimentare între 20 de mii și 35 de mii de dolari pe an, în funcție de dimensiunea firmei. Prin munca de la distanță, mare parte din costurile operaționale ale firmei sunt transferate către angajat”, explică analistul XTB România.
Un alt argument pro pentru susținerea muncii de acasă este reducerea riscului de infectare a angajaților la birou. Astfel de situații pot duce la litigii foarte costisitoare care sunt soluționate prin despăgubiri semnificative sau se pot transpune în costuri de imagine ridicate.
Deși măsurile de distanțare au forțat populația să rămână în case, atenția cumpărătorilor pentru anunțurile imobiliare nu a fost afectată semnificativ, ci din contră. Iar munca de acasă se pare că joacă cel mai important rol în schimbarea preferințelor potențialilor cumpărători. În SUA, un studiu realizat de Moody a sugerat că angajații din sectorul tehnologic ”ar putea fugi” din zone aglomerate precum San Francisco către zone suburbane precum San Jose, pe fondul activității de lucru de la distanță. Această tendință va duce la o reechilibrare a pieței imobiliare și o posibilă migrație a populației către zone mai puțin dense. Totuși, o astfel de decizie ar putea să nu ducă la economii mai mari. Facebook a anunțat că angajații care se mută din San Francisco într-o locație cu costuri mai mici ar putea fi nevoiți să suporte o reducere salarială proporțională cu rata salarială corespunzătoare noii lor case.
În România, în ultimele 2 luni s-a înregistrat o creștere spectaculoasă a căutărilor de case și vile, în toate regiunile din țară. Mai mult, a fost observat un interes accentuat pentru locuințe din zonele adiacente marilor orașe.
Pe măsură ce restricțiile sunt ridicate realizăm că ”normalul” cu care eram obișnuiți s-a modificat, de la purtarea măștilor și până la respectarea distanței minime între persoane. Această criză a dus la implementarea rapidă a sistemelor de muncă de la distanță, aspect care va reforma piața muncii. Ținând cont de aspectele pro și contra ale ambelor modalități de lucru, o posibilă fuziune a celor două ar putea reprezenta ”varianta câștigătoare”, astfel, atât angajații cât și companiile, vor putea beneficia de avantajele ambelor modalități, minimizând totodată efectele negative.

(Analiză realizată de XTB România)