După ce a ignorat luni la rând problema școlii în panemie, Guvernul Orban a ajuns în punctul critic în care trebuie să își asume direct deciziile pe care le ia referitor la începerea anului școlar 2020-2021. Iar premisele nu sunt deloc bune: școlile nu dețin mijloacele de protecție necesare, tabletele și laptop-urile mult-anunțate nu vor ajunge prea devreme la elevi, peste un sfert din școlile din țară nu sunt conectate la Internet, iar numărul infectărilor cu SARS-CoV-2 crește zilnic.
Problema e că amânarea începerii anului școlar ar însemna pierderea unei mari mase de alegători. Și așa peste 70% dintre părinții elevilor au declarat că nu mai au încredere în Guvern.
În aceste condiții, Guvernul analizează posibilitatea începerii anului școlar la data stabilită, pe 14 septembrie, dar prin cursuri online, și abia de la 1 octombrie să se meargă efectiv la școală.
Ce se schimbă în decurs de două săptămâni? Nimic din condițiile esențiale enumerate mai sus, însă este depășită data critică de 27 septembrie, când au loc alegerile locale. După ce Guvernul se va vedea cu voturile în urne, poate anunța reluarea cursurilor în clase și pe 1 noiembrie, că alegerile parlamentare, în cazul în care se vor mai ține vor avea loc abia în decembrie.
Premierul Orban a recunoscut faptul că la nivelul Guvernului s-au purtat discuții pe scenariul începerii școlii online și a precizat că dacă se va lua o decizie în acest sens aceasta va fi anunțată „în timp util”.
Ce înseamnă însă „timp util”, având în vedere că mai este doar o săptămână până la începerea școlii și că părinții elevilor din cursul primar vor fi nevoiți să găsească soluții pentru supravegherea copiilor care rămân acasă?