Expoziția „Bucureștiul medieval al familiei Mavrocordat” gravitează în jurul frescelor recuperate de la Mânăstirea Văcărești, ctitorită de Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot, și dărâmată la ordinul dictatorului Nicolae Ceaușescu. Deschiderea expoziției are loc vineri la Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu din Capitală. Printre exponate se mai numără icoane și obiecte de cult, monede, piese de arheologie medievală, veșminte și accesorii de epocă, gravuri, documente, litografii. Acestea oferă o imagine a Bucureștilor din secolul al XVIII-lea, perioadă care a premers trecerea la modernitatea românească.
Domnitorul Nicolae Mavrocordat a pus piatra de temelie a Mănăstirii Văcărești în 1716. Cu o suprafață de 18.000 de metri pătrați, a fost cel mai mare ansamblu monastic românesc și probabil cel mai mare din sud-estul Europei. La mănăstire au funcționat o școală grecească, o tipografie, o bibliotecă domnească și, ulterior, chiar și o pușcărie.
În decembrie 1984, Nicolae Ceaușescu a ordonat demolarea acestui monument istoric și arhitectural în stil brâncovenesc. În a doua jumătate a anului 1985, câțiva specialiști și-au asumat extragerea frescelor de pe pereți printr-o tehnică specială. Din echipa de salvatori au făcut parte prof. univ. dr. Dan Mohanu, prof. Nicolae Sava, Oliviu Buldura și prof. Constantin Blendea, coordonatorul lucrărilor. Au salvat circa 80 de fragmente, reprezentând doar 120 din totalul de peste 2.000 de metri pătrați al picturii.
Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 și 1835.
Discussion about this post