Această evoluţie legislativă a apărut ca urmare a unei hotărâri pronunţată împotriva României în februarie, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce privește nerespectarea de către stat a vieții private a unei femei abuzate, a căror profil Facebook și e-mailuri au fost accesate de fostul ei soț. În mass-media din ţara noastră au exustat relatări frecvente despre violența sexuală împotriva femeilor și minorilor în care făptuitorii iau primul contact cu victimele prin intermediul platformelor sociale. În conformitate cu modificările aduse legii, „violența cibernetică” include „hărțuire online, mesaje online care instigă la ura din motive de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea informațiilor și conținut grafic intim, fără consimțământ, [și] … interceptarea ilegală a comunicațiilor” natură digitală sau online. Utilizarea rețelelor sociale sau a serviciilor de e-mail „cu scopul de a rușina, a umili, a provoca frică, a amenința și a tăcea victima” de abuzuri domestice constituie, de asemenea, violență cibernetică, în conformitate cu noul text de lege.
Se modifică, astfel, şi se augmentează sarcina Agenției Naționale pentru Egalitatea de Oportunități între Femei și Bărbați, cu promovarea examinării aplicaţiilor din domeniul inteligenței artificiale a mijloacelor care ar contribui la „prevenirea riscurilor potențiale ale tehnologiilor care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică”.
Discussion about this post