CEDO
Eu nu sunt jurist, dar am parcurs multe cursuri de drept, prin şcolile cele înalte pe care le-am frecventat. Nici ceauşist nu sunt, deşi principiile clamate de cel mai împuşcat fiu al poporului, mai ales cel al neamestecului în treburile interne, mi se par încă valabile.
Vreau să zic că (bună, rea) Constituţia naţională (mai ales cea de azi care s-a născut democratic, cu aportul şi concursul ţărilor democratice ale Occidentului), nu are dreptul s-o încalce nimeni (chiar potrivit unui articol al Legii supreme) persoană fizică sau juridică din ţară, cum tot nimeni din afară (inclusiv UE sau NATO, cu toate structurile lor) nu pot pune la îndoială sau hotărî împotriva acesteia, ca odinioară Stalin după o votcă în plus care dicta orice în lagărul socialist. Concret, CEDO (care primeşte mii de cereri de la cetăţeni sau instituţii, inclusiv din România, care cred că printr-o sentinţă judecătorească rămasă definitivă au fost nedreptăţite în materia respectării drepturilor omului stipulate, şi acelea, tot de constituţie şi care, Curte Europeană, în 99 la sută din cazuri, cel puţin în ceea ce ne priveşte, fie respinge solicitarea, fie recurge la celeritatea amarului de ani!), în toi de primăvară pandemică, dă câştig de cauză fostei procuror general, în prezent înalt funcţionar UE, care n-a fost subiect sau victimă într-un proces în ţară, ci obiect de judecată şi soluţie „irevizuibilă” a Curţii Constituţionale de la Bucureşti (cuvântul dintre ghilimele e pentru şeful statului care cere, pompos şi public, peste Constituţie, ca CCR să treacă la revizuirea acelei hotărâri şi a altora, vezi, Doamne, invinuind – a câta oară – PSD-ul pentru acea anomalie sesizată – inacceptabil, suspect, ciudat, rapid şi fără precedent! – de CEDO), astfel că la moara matrapazlâcului din Carpaţi vine apă nouă pe care mass-media (ca de obicei) o tulbură. Credeţi că mai e ceva de făcut, că mai există un Dumnezeu al justiţiei şi justeţii, al dreptului şi dreptăţii, al echilibrului şi adevărului? Eu cred că este, dar s-au înmulţit prea mult sfinţii hulpavi care te mănâncă în drumul până la gestionarul suprem al dreptăţii.
General (r) Nicolae ROTARU
Discussion about this post