Vineri seara, Doamna de Pecsiglas a guvernului Orban, Monica Anisie, şi-a folosit briciul din dotarea oricărei maimuţe de circ dâmboviţean şi a tăiat cordonul ombilical dintre „părintele” Laserului de la Măgurele, Nicolae Zamfir, şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, pe care cel mai titrat cercetător român îl conducea din 2004. Demiterea lui a fost anunţaţă de Edupedu, care a scris de asemenea că Anisie l-a numit în funcţia de director pe sindicalistul Nicolae Mărginean, care a purtat în ultima lună o campanie virulentă împotriva lui Zamfir.
Nicolae Zamfir s-a întors în România în 2004, de la Yale University, SUA, unde a fost profesor şi cercetător în cadrul Wright Nuclear Structure Laboratory din 1997 până 2004. Institutul de Fizică Nucleară este instituţia care implementează în România proiectul laserului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), Zamfir fiind directorul proiectului încă de la lansarea acestuia. „Sunt oameni de ştiinţă foarte, foarte buni – oameni ca Nicolae Zamfir, care e fantastic prin ceea ce a făcut, construind această platformă. Din punctul meu de vedere, platforma din România oferă o combinaţie unică de lasere de înaltă intensitate şi fizică nucleară. Aceasta va ridica probleme pe care doar România le poate rezolva”, declara în urmă cu doi ani Gerard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică şi părintele ştiinţific al laserului de la Măgurele, acelaşi Mourou care afirma într-un interviu acordat tot edupedu.ro că că laserul din România „are o contribuţie unică” la Nobelul pe care tocmai îl primise. „Ceea ce a făcut România este spectaculos”.
Nicoale Mărginean este doar un pion pe tabla de şah a banilor pentru cercetare dobândiţi din granturile acordate de UE. Căci despre bani şi cui i se atribuie aceştia este vorba, nu despre un scandal dintre şeful sindicatului şi directorul Institutului. Astfel, în 2018 Nicoale Zamfir a reziliat un contract de 66 de milioane de euro încheiat pentru un sistem fascicul Gamma cu un consorţiu din care făceau parte italieni dar şi influenţii francezi de la Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa, motivându-şi decizia astfel:
„Consorţiul EuroGammaS nu a întreprins nimic pentru instalarea Sistemului Fascicul Gamma. A plătit 1,8 milioane de euro penalităţi de întârziere, ne-au mai trimis luni, pe trimestrul 3, penalităţi de 1,3 milioane. Dar nu întreprind nimic şi ne îndreptăm cu paşi mari către rezilierea contractului. Dacă ei nu fac nimic, eu nu am ce face. Este una dintre clauzele contractuale că ei trebuie să pună în funcţiune Sistemul gamma şi, dacă nu îl pun în funcţiune, contractul se reziliază de la sine”.
De atunci, italienii au intentat în total 38 de procese părţii române, dintre care institutul român a câştigat 24, celelalte fiind în derulare. În octombrie 2019, compania americană Lyncean Technologies a câştigat licitaţia pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gamma de Energie Variabilă. Centrul ELI-NP de la Măgurele anunţa atunci că a semnat contractul, în valoare totală de 49 milioane euro. În replică, francezii, membri influenţi ai ELI Delivery Consortium – asociaţie fondată în 2013 cu scopul de a susţine implementarea coordonată a celor 3 instalaţii de cercetare din România, Cehia şi Ungaria – le-au cerut celor 3 state ca fondurile europene atrase pentru cele 3 lasere să nu mai fie gestionate naţional, ci la nivelul consorţiului. Răspunsul României a fost vehement împotriva renunţării la gestionarea de către administraţia guvernamentală a fondurilor europene atrase tocmai pentru cercetarea la ELI-NP. În mai 2020, Ungaria şi Cehia, alături de care România a primit în 2012 finanţare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul pan-european de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus la Bruxelles proiectul formării unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). România a fost exclusă de francezi din proiect.
Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoş Ciuparu, a declarat pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că „ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuţii în vederea constituirii ERIC”. „Mă aştept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că decizia din 2012, prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilităţi de cercetare ELI spune că toţi cei 3 pilonii, din România, Cehia şi Ungaria, care formează proiectul pan-european de cercetare ELI, la sfârşitul fazei de construcţie a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”.
Discussion about this post