Coronavirusul face ravagii asupra economiei globale cu un cost estimat de până la 8.800 de miliarde de dolari.
Săptămâna trecută Germania a intrat în recesiune.
Japonia nu a instituit un blocaj național, dar a emis stare de urgență în aprilie, ceea ce a afectat lanțurile de aprovizionare și companiile.
Scăderea de 3,4% a produsului intern (PIB) în creștere în primele trei luni ale anului 2020 vine după o scădere de 6,4% în ultimul trimestru al anului 2019, situație definită drept recesiune tehnică.
Consumatorii au fost afectați de impactul coronavirusului dar și de o majorare a impozitului pe vânzări la 10%, de la 8% în octombrie.
În timp ce Japonia a ridicat starea de urgență în 39 din cele 47 de prefecturi ale sale, perspectivele economice pentru trimestrul actual sunt la fel de sumbre.
Guvernul japonez a anunțat deja un pachet record pentru stimularea economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Banca Japoniei și-a extins măsurile de stimulare pentru a doua lună consecutivă în aprilie.
Primul ministru Shinzo Abe a promis o rectificare bugetară la sfârșitul acestei luni.
Japonia se confruntă cu o provocare unică, întrucât economia sa a rămas în stagnare de zeci de ani, în comparație cu economiile mai dinamice ale rivalilor din SUA și China.
Japonia a avut peste 16.000 de cazuri de coronavirus confirmate și aproximativ 740 de decese.
Economiștii apreciază că economia Japoniei va scădea cu 22% în acest trimestru curent, iar cea din SUA s-ar putea contracta cu mai mult de 25%.
Japonia, în stare de urgență până în 31 mai 2020
„Voi prelungi până la 31 mai perioada stării de urgenţă declarată la 7 aprilie. Sunt vizate toate prefecturile din ţară”, a declarat Shinzo Abe la începutul lunii mai referitor la măsurile care trebuiau iniţial să se încheie miercuri, 6 mai 2020.
Ministrul responsabil de combaterea epidemiei, Yasutoshi Nishimura, a apreciat că este prea devreme pentru ridicarea stării de urgenţă. „Numărul noilor cazuri s-a diminuat, dar, din nefericire, această descreştere nu a atins nivelurile scontate”, a declarat el în cursul unei reuniuni a unui grup de experţi care consiliază guvernul. „Sectorul sănătăţii fiind încă sub presiune, avem nevoie de cooperarea populaţiei”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
Şeful guvernului japonez sugerase totuşi o posibilă ridicare a stării de urgenţă înainte de sfârşitul lunii, după o reanalizare a situaţiei în toate regiunile, prevăzută în jurul datei de 14 mai. Starea de urgenţă este în Japonia mult mai puţin restrictivă decât în unele ţări din Europa şi în SUA. Ea permite guvernatorilor să le ceară locuitorilor din prefectura lor să rămână acasă şi unor magazine să se închidă. Însă autorităţile nu au puterea de a impune restricţii libertăţii de circulaţie a cetăţenilor şi nicio sancţiune nu este prevăzută, potrivit AFP.
Japonia, a cărei populaţie este de circa 126 de milioane de locuitori, a înregistrat de la începutul epidemiei peste 15.000 de contaminări, dintre care 510 decese, adică mult mai puţin decât cifrele raportate de alte ţări. Dar unele asociaţii ale medicilor avertizează că spitalele sunt deja sub tensiune, iar capacitatea lor ar putea fi rapid depăşită în cazul unei creşteri a numărului de contaminări. Numărul de paturi la terapie intensivă este estimat în Japonia la 6.500, adică 5 la 100.000 de locuitori, mai puţin de jumătate din numărul celor din Italia, indică Societatea japoneză de medicină intensivă. Măsuri au fost luate pentru a uşura presiunea asupra sistemului sanitar, precum instalarea în hoteluri a pacienţilor diagnosticaţi cu simptome uşoare de coronavirus, preferată spitalizării.