„Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectând lanțurile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputația și gradul de conformitate. «Cartografierea» acestor efecte este extrem de importantă în contextul schimbărilor rapide din mediul guvernamental și din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului în care pandemia va interacționa cu aceste patru megatendinte – globalizarea, tehnologia, demografia și mediul înconjurător – și evaluarea rezultatelor acestora în întreaga organizație”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
În definirea planurilor de dezvoltare, directorii executivi trebuie să țină seama de patru forțe majore care transformă peisajul global al afacerilor: globalizarea și apariția unui nou tip de regionalizare; accelerarea concurenței globale în domeniul tehnologiei; demografiile îmbătrânite și cursa împotriva schimbărilor climatice. Pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendințe, se arată în raportul EY Perspective geostrategice în 2020.
Globalizare: un nou curent regionalist prinde avânt
În doar câteva săptămâni, COVID-19 a determinat țările din toată lumea să își închidă granițele. În același timp, instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global. Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârșitului globalizării, este clar că pandemia, care ar putea intensifica sentimentele naționaliste și populiste, va genera noi tendințe. Companiile vor fi nevoite să își ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanțului de aprovizionare, în care numeroase multinaționale adoptaseră deja o strategie de tipul „China plus o altă sursă”. Preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.
Tehnologie: competiția globală se intensifică
Tehnologia și inovația s-au dovedit esențiale pentru supraviețuirea și succesul afacerilor, iar criza îi forțează pe întârziații în materie de digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze peste noapte. Atât soluțiile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung pentru situația provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activității sociale și profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Implicațiile economice și de securitate națională ale acestor schimbări și provocări vor accelera și intensifica natura geopolitică a competiției tehnologice.
Demografie: îmbătrânirea populației este determinantă pentru reechilibrarea globală
Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii populației. Profilul demografic al unei țări va modela poverile operaționale și în materie de costuri impuse de pandemie: societățile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecințe mai grave din punct de vedere economic și al pierderilor de vieți omenești provocate de această boală și, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei. Națiunile cu o populație preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale șomajului și cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.
Protecția mediului: cursa contra-cronometru continuă
Chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum va reapărea acest subiect, dar va reapărea. Se știe că incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa și poate și cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei și investițiilor „verzi”.
Pandemia accelerează transformări fundamentale în activitatea economico-socială, cum ar fi reducerea deplasărilor la și de la locul de muncă și numărul călătoriilor cu avionul. Aceste tendințe s-ar putea păstra și după atenuarea crizei, iar companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion. În același timp, numeroși mari investitori instituționali vor continua să se concentreze asupra sustenabilității business-ului, chiar și în plină criză provocată de COVID-19.
Cum va afecta COVID-19 riscurile politice la nivel mondial?
Pandemia evoluează în moduri și ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, având drept rezultat implicații economice, politice și sociale divergente. COVID-19 a accentuat încetinirea creșterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung și ar putea să procedeze la fel.
În Uniunea Europeană, presiunile în direcția fragmentării au fost evidențiate de un răspuns la pandemie care, cel puțin până în acest moment, a fost greoi și lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidențiale și convențiile partidelor și nu anunță o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.
Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism. Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.
Ce înseamnă toate acestea pentru companii?
În prezent, companiile se concentrează asupra continuității afacerilor, dar trebuie și să monitorizeze situația și să evalueze riscul expunerii angajaților lor la noul coronavirus și efectele asupra întregului lor lanț valoric. Deși COVID-19 monopolizează acum titlurile de presă și a pus în așteptare toate celelalte teme economice și politice geostrategice, subiectul se va stinge și puterea sa va dispărea. Companiile ar trebui să înceapă să se gândească la următorul pas, adică reluarea sau revenirea la un nivel normal al activității. Să înceapă să facă planuri pentru ceea ce se va întâmpla dincolo de noua normalitate care va apărea când pandemia va fi de domeniul trecutului.
Discussion about this post