Creşterea incertitudinii la nivel global şi scăderea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente sunt cele mai importante riscuri pentru stabilitatea financiară a României. Un alt element de risc sever identificat de BNR se referă la deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, din perspectiva majorării deficitelor bugetare. Creşterea economică în plan global este aşteptată să înregistreze o contracţie semnificativă în acest an, ca urmare a restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
Cel mai mare risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare este reprezentat de creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente – cum este și România, arată raportul asupra stabilității făcut public luni de BNR.
Al doilea risc sistemic major în România e dat de dezechilibrele macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, creșterea economică este așteptată să înregistreze o scădere semnificativă în acest an, iar deficitul bugetar va deveni nesustenabil pe fondul creșterilor constante de pensii, salarii și cheltuieli bugetare din ultimii ani. De altfel, BNR indică faptul că politicile fiscale expansive din perioada creșterii economice din ultimii ani a dus la vulnerabilizarea indicatorilor macroeconomici, ceea ce face și mai dificilă gestionarea situației în plină pandemiei.
Un al treilea risc cu intensitate ridicată este incertitudinea indusă de modificarea cadrului legislativ în care băncile își desfășoară activitatea: „Riscurile asociate promovării unor inițiative legislative de completare a moratoriului public (venite în sprijinul debitorilor care se confruntă cu dificultăți cauzate de răspândirea pandemiei), dar fără derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar și cu o sferă largă de aplicare, pot majora hazardul moral și pot avea efecte negative majore asupra situației prudențiale și asupra capacității de creditare a instituțiilor de credit, precum și asupra accesului la finanțare al firmelor și populației,”
În baza datelor preliminare privind activitatea sectorială, BNR a identificat 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia COVID-19 și alte 17 domenii care pot fi afectate de o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora pandemia COVID-19 este de așteptat să aibă un impact ridicat au o importanță semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17 la sută la valoarea adăugată brută și angajează 21 la sută din forța de muncă. În plus, aproape o pătrime din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de către aceste firme. În acest context, este de așteptat ca sectorul bancar să se confrunte cu unele dificultăți, declanșarea pandemiei putând să accentueze anumite vulnerabilități structurale.
Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Discussion about this post