„Precizăm că, potrivit legislației în vigoare, Avocatul Poporului și Adjuncții acestuia sunt asimilați funcțiilor de ministru și secretar de stat și nu beneficiază de pensii de serviciu sau speciale”, transmite Avocatul Poporului.
Cererea de revocare a Avocatului Poporului, Renate Weber a fost depusă la Parlament de către liderii grupurilor parlamentare PNL din Senat și Camera Deputaților. Weber este acuzată că, atacând la CCR pensiile speciale, se află într-un „grav conflict de interese”.
„Vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului pentru audierea dnei renate Weber, Avocat al Poporului, în vederea întocmirii unui raport prin care să se propună demiterea acesteia din funcția de demnitatre publică în care a fost numită”, au cerut Fenechiu și Roman.
Liberalii susțin că Renate Weber e într-un „grav conflict de interese” în momentul în care a decis blocarea intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată de Parlamentul României, la data de 17 iunie 2020, prin care pensiile „speciale” sunt impozitate drastic, „eliminând astfel discrepanţele care au generat revolta poporului român în privinţa inechităţii sistemului public de pensii”.
În solicitare se menționează că Renate Weber va beneficia de pensie de serciviu, aceasta urmând să fie impozitată cu 85%, potrivit legii atacată la CCR de aceasta..
De asemenea, i se reproşează că a încălcat Constituţia şi pentru declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii.
„Avocatul Poporului a acţionat cu depăşirea competenţelor legale stabilite de Legea nr.35/1997, având drept consecinţă nerespectarea dispoziţiilor art.13 din Legea de organizare şi funcţionare a Instituţiei Avocatul Poporului şi pe cale de consecinţă a art.1 alin.(5) din Constituţia României”, se arată în cererea depusă de PNL la Birourile Permanente ale celor două Camere.
Renate Weber este acuzată, de asemenea, de mai multe încălcări ale legilor.
„Analizând acţiunile doamnei Renate Weber, în calitatea sa de Avocat al Poporului, constatăm: – declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi COVID 19, sub aspectul monitorizării acestora fără un temei concret, constând în existenţa unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existenţa unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii. În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităţilor sanitare actul administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare”, se arată în documentul PNL.
Avocatul Poporului beneficiază de pensie ca a unui judecător CCR
Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea preşedintelui privind modificările aduse Legii 35/1997, prin care funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia, printre care şi pensie specială.
„Cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu, Curtea Constituţională a reţinut, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate şi au obligaţia să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal. (…) Tot astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor necesare a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare”, se notează în motivare.
Judecătorii constituţionali adaugă că, chiar dacă intenţia legiuitorului pare a fi să acorde cât mai multe drepturi Avocatului Poporului, rezultatul obţinut prin normele criticate este acela al unui regim juridic confuz.
„Aceste exigenţe şi condiţia de rezonabilitate trebuie deopotrivă respectate şi în privinţa stabilirii pensiei de serviciu a Avocatului Poporului şi, respectiv, a adjuncţilor Avocatului Poporului. Chiar dacă intenţia legiuitorului pare a fi să acorde cât mai multe drepturi Avocatului Poporului, în considerarea importanţei incontestabile pe care această instituţie trebuie să o aibă într-un stat de drept, rezultatul obţinut prin normele criticate este acela al unui regim juridic confuz, contrar exigenţelor de claritate şi precizie care trebuie să caracterizeze dispoziţiile legale. Cât priveşte adjuncţii Avocatului Poporului, chiar dacă este clară modalitatea de stabilire şi calcul al pensiei de serviciu, nu sunt clar precizate condiţiile de acordare a pensiei, în sensul mai sus arătat. Ca urmare, dispoziţiile articolului I punctul 8 – cu referire la articolul 9 alineatul (4) – , articolul I punctul 9 – cu referire la articolul 9 alineatul (4 indice 1) – şi articolul I punctul 15 – cu referire la articolul 11 alineatele (12)-(13) – din legea criticată sunt neconstituţionale, fiind contrare articolului 1 alineatul (5) din Constituţie sub aspectul lipsei de claritate şi precizie care trebuie să caracterizeze legea, în sensul principiului constituţional de referinţă”, a explicat CCR.
Potrivit CCR, textele legii sunt neclare atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, cât şi în privinţa întregului regim juridic al pensionării.
„Avocatul Poporului apare astfel ca având rang de ministru, salarizare reglementată distinct în Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în anexa privind Funcţii de demnitate publică, pensie stabilită şi calculată potrivit dispoziţiilor legale aplicabile judecătorilor Curţii Constituţionale şi actualizată în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. Textele sunt neclare atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, determinat de modul de stabilire şi actualizare a acesteia, cât şi în privinţa întregului regim juridic al pensionării şi drepturilor de care beneficiază Avocatul Poporului, precum şi persoanele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului”, se arată în document.
Deopotrivă, arată CCR, articolul I punctul 8 – cu referire la articolul 9 alineatul (4) – şi articolul I punctul 15 – cu referire la articolul 11 alineatele (12)-(13) – din lege cuprind prevederi neclare în privinţa condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu.
Astfel, precizează instanţa constituţională, nu rezultă dacă aceasta se cuvine tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului/adjunct al Avocatului Poporului, indiferent de durata mandatului şi indiferent de modalitatea în care acesta a încetat, cum ar fi, de exemplu, situaţia la care face referire autorul sesizării, respectiv revocarea din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor.
„De asemenea, legea criticată stabileşte, prin introducerea la articolul 11 din Legea 35/1997 a alineatului (13), posibilitatea acordării adjuncţilor Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără a preciza dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă şi în situaţia încetării deţinerii acestor funcţii, în condiţiile legii, ca urmare a revocării din funcţie”, se mai menţionează în motivare.
Pensiile speciale și alte venituri a șase dintre judecătorii CCR:
Valer Doreanu
322.200 – pensie specială
74.424 lei – pensie specială parlamentar
22.844 lei – pensie de stat (contributivitate)
301.809 lei – salariu CCR
50.852 lei – salariu Universitatea Nicolae Titulescu
Total – 772.129 lei / an
Marian Enache
321.476 lei – pensie specială
91.476 lei – pensie specială parlamentar
23.412 lei – pensie de stat (contributivitate)
297.000 lei – salariu CCR
11.904 lei – indemnizație pentru participare la Revoluție
Total – 745.268 lei / an
Mona Pivniceru
384.650 lei – pensie specială
296.652 lei – salariu CCR
21.240 lei – drepturi cărți publicate
Total – 702.542 lei / an
Livia Stanciu
454.716 lei – pensie specială + restanțe salariale
283.956 lei – salariu CCR
Total – 738.672 lei / an
Daniel Morar
350.855 lei – pensie specială
289.519 lei – salariu CCR
Total – 640.107 lei / an
Attila Varga
100.000 lei – pensie specială
281.732 lei – salariu CCR
41.173 lei – salariu Universitatea Sapientia Cluj
Total – 422.905 lei / an
Sursa: Declarații de avere 2019