Un proiect de lege înregistrat săptămâna aceasta la Senat, ca primă cameră sesizată, propune ca un reclamant dintr-un proces civil să poată cere instanţei participarea la proces prin videoconferinţă, prin cererea de chemare în judecată.
Măsura propusă de deputatul Marian Cucşa, ex-vicepreşedinte al Comisiei de Control al SRI, vine pe fondul crizei generate de epidemia de COVID-19 şi se bazează pe faptul că tehnologia informatică a instanţelor deja permite participarea online la şedinţele de judecată, prin intermediul Skype sau altor platforme.
La finalul lunii martie, Tribunalul Bucureşti a fost prima instanţă din România care a implementat judecarea cauzelor civile prin sistem videoconferinţă. Deşi online-ul a ajuns în sistemul judiciar autohton, în ultimele luni, în special în cauzele penale, digitalizarea sistemului judiciar trebuie abordată din mai multe unghiuri, cred specialiştii.
„Ca judecător care iubeşte sala, deci şi interacţiunea cu colegii avocaţi, nu aş înclina către o continuare a judecării cauzelor prin videoconferinţă. S-a întâmplat şi s-a realizat lucrul acesta la Tribunalul Bucureşti având în vedere situaţia atipică în care ne-am aflat cu toţii. Singura modalitate în care ne-am putut proteja sănătatea noastră, a părţilor, a fost videoconferinţa”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Mădălina Afrăsinie, preşedintele Secţiei a VI-a Civilă de la Tribunalul Bucureşti.
„Digitalizarea nu înseamnă înlocuirea regulilor, a tradiţiei, a formalismului, ci vine ca o alternativă. Pentru foarte mulţi digitalizarea sistemului judiciar înseamnă dispariţia profesiilor juridice, o premisă din start falsă”, crede avocatul Tudor Colţan.
„Folosirea videoconferinţelor în cadrul judecăţii este necesară în timpul unor situaţii excepţionale, precum cea în care ne aflăm acum, însă extinderea acesteia trebuie tratată cu multă precauţie”, spune şi judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România