Numele planului de măsuri duce cu gândul la bășcălie
Managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, a lansat un plan pentru perioada de după ridicarea stării de urgenţă, denumit „Vacanţa Mare”. Acesta prevede o serie de măsuri mult mai dure decât cele luate în timpul stării de urgenţă. Una dintre acestea ar fi izolarea în hoteluri a persoanelor de peste 65 de ani. Proiectul a fost deja respins public de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Şi Preşedintele României, Klaus Iohannis, a catalogat această propunere ca fiind una „aberantă”.
Declarațiile profesorului Adrian Streinu-Cercel au ținut prima pagină a ziarelor încă de la începutul epidemiei.
În luna ianuarie, la o săptămână după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii convocase Comitetul de Urgenţă, în faţa ameninţării globale a epidemiei, doctorul Adrian Streinu-Cercel spunea public că ţara noastră este ferită de orice risc. „Focarul este un punctişor pe harta Chinei. Riscul ca virusul să ajungă în România este substanţial redus”, a spus Streinu-Cercel în 27 ianuarie.
O lună mai târziu, pe 26 februarie, în România se confirma primul caz de coronavirus. După o zi, Streinu-Cercel apărea la televizor şi spunea că epidemia e treaba „lumii medicale” şi îi lua peste picior pe cei care erau îngrijoraţi de coronavirus: „Văd că se alertează şi ceilalţi care nu ar trebui”.
Tot atunci el spunea că „noul virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal”.
Deși România este una din țările europene cu cele mai puţine testări, Streinu-Cercel anunţa încă din martie că se vor testa 10.000 de bucureşteni.
„Nu trebuie să lăsăm oamenii să se îmbolnăvească. Nu trebuie să ne pregătim doar la nivelul spitalelor. Trebuie să facem în aşa fel încât oamenii să nu se îmbolnăvească”, spunea Adrian Streinu-Cercel.
România a trecut, marți, pragul de 9.240 de cazuri de îmbolnăvire şi a raportat până acum aproape 500 decese provocate de coronavirus.
Declarații mereu controversate ale doctorului Adrian Streinu-Cercel
Doctorul Adrian Streinu-Cercel declara, în decembrie, 2015, că răniţii de la Colectiv transferaţi în Belgia au fost colonizaţi: „Bolnavii nu sunt infectaţi cu nosocomiale, sunt doar colonizaţi”.
În 2018, Rise Project publica o investigaţie prin care arăta cum pacienţi care trec pragul Institutului „Matei Balş” pleacă cu mult mai multe boli în fişă, fără ca ei să ştie. La vremea respectivă, toate acestea fiind demostrate cu dovezi. A păţit-o chiar fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav.
Epidemiile l-au făcut celebru pe Streinu-Cercel. Vârf de audienţă a avut în 2005, când gripa aviară instala panica în ţară.
„Într-un prim val al pandemiei, adică în primele 4-5 luni, se pot îmbolnăvi până la 4 milioane de români, iar 2 milioane dintre aceştia vor muri. Oamenii trebuie să ştie că ne aşteptăm la un virus foarte agresiv”, spunea, în iunie 2006, Adrian Streinu-Cercel.
În țară au fost înregistrate câteva sute de mii de decese la păsările contaminate de păsările migratoare. În ţările cele mai afectate, precum Vietnam, Indonezia şi Thailanda, bilanţul se ridica la 87.
În 2009, Adrian Streinu-Cercel era primul român care se vaccina împotriva gripei porcine şi anunţa un alt nou pericol. Tot în toiul pandemiei de gripă porcină, profesorul îşi consolida o poziţie-cheie în aparatul guvernamental, cea de preşedinte al „Comisiei de boli infecţioase”. Însă, din 2016 Streinu nu mai are nici calitatea de membru.
De altfel, CV-ul lui Adrian Streinu Cercel este bogat. În 1984, pe vremea lui Ceauşescu, s-a angajat la Infecţiose în spitalul Colentina, după o perioadă la Direcţia de Sănătate Publică. În 1999, la reorganizarea spitalului, când s-a separat Institutul „Matei Balş”, fostul şef de secţie a preluat noul aşezământ. E manager de 19 ani.
Discussion about this post