DIICOT redeschide dosarele penale pentru șefii Jandarmeriei în Dosarul 10 august, potrivit unui comunicat de presă emis marți. Dosarul fusese clasat parțial pe 15 iulie. Procurorii DIICOT spuneau că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română.
DIICOT, care a preluat acest dosar în urmă cu mai bine de un an, susținea și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală. Au scăpat atunci de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
Președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, este de părere că dosarul 10 august nu trebuia deschis. „Nu aveai de ce face dosar penal că nu murise nimeni, ce trebuia să facem era un exercițiu de reconciliere pe de o parte și o demascare a instigatorilor, pe de alta. Dacă în locul guvernului Dăncilă era guvernul Boc sau guvernul Orban, tot așa s-ar fi petrecut lucrurile. Jandarmii sunt trimiși și azi să împingă protestatarii COVID în Victoriei și e firesc”, atrage atenția Pippidi.
„Unii politicieni, ca Tianu Burduja, azi secretar de stat PNL la Finanțe, și mulți membri în guvernul Cioloș din 2016, împreună cu activiști civici secondați în ONG-uri de serviciile secrete au organizat o manifestație a ”diasporei”. Nicio organizație din diaspora nu a organizat-o, politicienii l-au plătit pe unul cu o rulotă să facă atmosferă și să prindă în plasă câțiva exilați mai dezorientați cu peisajul autohton și fără să-și dea seama că sunt folosiți fără scrupule, niște psihopați pe net i-au chemat la luptă cu pumnii pe mardeiașii lor ca să dea jos guvernul Dăncilă. Cu acest perfect aranjament, jandarmii s-au trezit că:
- Trebuie să împiedice lumea să intre în guvern, chiar dacă gol, că suntem țară UE, și
2. Nimeni nu pleacă acasă la zece noaptea când jandarmii spun gata, stingerea, dimpotrivă, unii sar pe jandarmi și ceilalți fac poze cu celularul.
Urmarea se cunoaște și de altfel a putut fi admirată în fiecare duminică timp mai bine de un an la Paris și împrejurimi cu alți luptători pentru libertate care nu au răbdare să vină alegerile sau nu votează la ele, preferând să ocupe piețe, autostrăzi și să se împingă cu poliția.
La vremea respectivă, deși de ani de zile plăteam sau contestam amenzile studenților implicați în manifestațiile de mediu, am luat pentru prima oară partea jandarmilor, spunând explicit că la Hamburg sau la Paris ar fi procedat la fel (au procedat la fel, nu o dată) și că nimeni nu le-ar fi făcut dosar după aceea, că dacă nu mai are cine să apere ordinea publică de frica dosarului tot statul de drept se prăbușește. Desigur că excesele jandarmilor ar fi trebuit evitate și trebuiau sancționate, dar, așa cum a spus un colonel francez care îi antrenase pe ai noștri, la nivel administrativ: să își facă ei o analiză unde să discute ce puteau face mai bine și să se dea sancțiuni (la cine a deschis un taxi și i-a tras afară pe ocupanți, de exemplu)”, mai spune președintele Societății Academice din România (SAR).
Discussion about this post