Reducerea numărului de ore de istorie și geografie și eliminarea limbii latine în învățământul gimnazial vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar și a stimei de sine ca români și europeni – atenționează Academia Română.
Potrivit reprezentanților Academiei, fără conștiința rădăcinilor, a istoriei și a trunchiului lingvistic și civilizațional latin comun împărtășite de români cu celelalte națiuni europene, „poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea națională, ci și de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spațiu cultural și de civilizație”.
„Cultura generală, aceea pe care școala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtășită de toți membrii unei anumite societăți, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăți europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizațională – a identității noastre” – se arată într-un comunicat al Academiei Române.
În urma publicării celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învățământul gimnazial din România, redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării, Academia Română își exprimă surprinderea și îngrijorarea că toate cele patru variante prevăd înjumătățirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie și biologie, precum și eliminarea completă a limbii latine și a orelor de dirigenție („dezvoltare personală“). Orele de educație muzicală, educație plastică și religie rămân și ele cu un statut incert, „mai degrabă tolerate în noile programe, decât așezate la locul care li se cuvine”.
„Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii pași ai alfabetizării și deprinderii operațiunilor elementare în primii ani de școală și specializarea începută odată cu intrarea în liceu. Ca atare, chiar și din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtășite de toți, al culturii liant societal, este greu de înțeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie și biologie în gimnaziu. În plus, reducerea numărului de ore în cazul științelor este și mai paradoxală, dacă luăm în considerare faptul că Legea educației naționale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învățământ românesc este de «formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive»” – arată Academia Română.
Având în vedere această „obligație de a «genera» «resurse umane naționale înalt competitive»”, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de științe „compromite «competitivitatea înaltă», într-un context global în care domeniile științelor de vârf, bazate pe fizică, chimie și biologie, constituie motorul economiei mondiale”, iar eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste „compromite caracterul «național» al «resursei umane»”. „Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, școala va produce în mod evident mai puțini români competenți” – consideră Academia Română.
Apreciind că acesta „nu poate fi scopul politicilor educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării”, Academia Română face apel către conducerea MEC „să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluții, care să nu afecteze formarea culturală, morală și profesională a tinerilor români”.