Şedinţa de deschidere a legislaturii 2020 – 2024 a Senatului a început luni la prânz, fiind prezidată de Ion Prioteasa, cel mai în vârstă parlamentar.
În deschiderea şedinţei a fost intonat imnul naţional.
Pe ordinea de zi a primei reuniuni a Senatului figurează constituirea Comisiei de validare, fiecare formaţiune parlamentară desemnându-ţi reprezentanţii astfel încât să se reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.
Camera Deputaţilor: A început şedinţa de plen
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor a început luni, fiind prima reuniune a forului în noua formulă, după scrutinul din 6 decembrie.
Preşedinte de şedinţă este Lucian Feodorov (AUR), cel mai în vârstă deputat. El este asistat de doi dintre cei mai tineri deputaţi, Filip Havărneanu (USR PLUS) şi Iulian Badea (PSD).
Parlamentul nou-ales se reuneşte luni, la convocarea preşedintelui României
Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 6 decembrie, se întrunesc, luni, de la ora 12,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2020-2024, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Şedinţele vor fi prezidate de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari.
În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre camere.
Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare. Comisiile de validare pot recomanda şi invalidarea mandatului unui parlamentar în cazul în care au fost constatate nereguli.
Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv al senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse la vot secret cu bile.
În urma scrutinului din 6 decembrie, au fost aleşi în total 466 de parlamentari – 330 de deputaţi şi 136 de senatori, conform listelor transmise de Biroul Electoral Central.
PSD deţine 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, PNL – 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor. Alianţa USR PLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.
De asemenea, 18 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale.
Discussion about this post